1989


postat de Ben

E ciudat că prima mea recenzie de muzică este la un album pe care nu l-aş fi ascultat în mod normal. Cu o muzică ambientală întunecată şi atmosferică, 1989 nu mi-ar fi stârnit cine ştie ce interes, dacă nu ar fi fost titlul (în caz că nu e evident despre ce e vorba, aruncaţi un ochi în dreapta, la coperta albumului – get it?).

Sunt surpins că în România obsedată de muzică electronică nimeni nu s-a gândit să facă aşa ceva până acum. De fapt, nu ştiu câte albume-concept despre Revoluţie s-au făcut în muzica românească în general. Să vezi (pardon, să asculţi) însă o lucrare pe tema asta făcută de un artist străin (în cazul de faţă, puţin cunoscutul american Disparition) e probabil mai relevant.

Să o spun pe faţă: albumul m-a înspăimântat. Întunericul melodiilor îţi inundă creierul cu imagini sinistre. E ca şi cum muzica trezeşte fantomele trecutului – o senzaţie surprinzătoare, pentru că nu am trăit vremurile alea şi deci, chiar dacă înţeleg despre ce e vorba, n-ar trebui să simt asta. Nu pot decât să concluzionez că 1989 (albumul) sondează cumva memoria colectivă a unui timp întunecat.

În orice caz, e greu de pus în cuvinte senzaţia terifiantă resimţită ascultând albumul ăsta în 2008, ziua în amiaza mare, sub un soare arzător. Recenzia asta e mai mult o recomandare: vă las să judecaţi singuri. Albumul îl găsiţi gratis pe site-ul oficial sau îl puteţi asculta integral pe last.fm.

O singură observaţie în plus. În mod firesc, în ultimii ani au apărut destule filme despre Revoluţie. Nici unul însă (cel puţin din câte am văzut eu) nu a mizat pe întuneric, pe fantomatic, pe paranoic. Am văzut reprezentări realiste, groteşti (dar groteşti doar de dragul spectacolului ieftin), chiar amuzante ale evenimentului, dar nici unul cu adevărat sinsitru şi apăsător. Dacă cineva se va trezi vreodată să facă un asemenea film, să ştiţi că aveţi deja coloana sonoră.

P.S. : Special pentru Dez – una din piesele de pe un alt album Disparition se numeşte „Locke and Demosthenes”, dacă asta îţi spune ceva…

Anunțuri

4 Responses to 1989

  1. blanche spune:

    OMG!, inca o ironie! XD
    Mi-ai starnit interesul (probabil ca posturile cu muzica imi vor starni toate interesul), iar coperta din… dreapta, reprezentand Palatul Parlamentului e quite cool – me rilly likee.
    Genul e super-interesant, dar eu nu prea am ascultat, desi in general imi place.

  2. Ben spune:

    Mă bucur dacă o recenzie de-ale mele a reuşit să stârnească interesul cuiva.
    Happy listening!

  3. arpagic spune:

    Holy sh… Albumul tocmai a primit o recenzie in Esquire (Romania, dar ma rog…). So… yeah!

  4. blanche spune:

    Oh, no!
    I need to see that mag! 😛

    Offtopic: Lazyasses (ass?), blogul asta n-a mai produs nimic de zile bune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: