The End is nigh


In cazul in care nu locuiti sub un bolovan pe fundul oceanului, stiti ca diseara este finalul Lost. Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc ca am urmarit serialul asta timp de aproape 5 ani (!), simt nevoia sa spun cateva vorbe, asa, de sfarsit de drum. Scuze, Edy, ca fur fata articolului tau despre Inter, dar…

In fine. In primul rand, tineti minte ca, oricat de bun/prost ar fi episodul de azi, Lost trebuie judecat ca un intreg. Bineinteles, finalul trebuie sa desavarseasca povestea, dar ea nu se reduce doar la „Vreau raspunsul la intrebarea X si vreau sa stiu ce s-a intamplat cu personajul Y.” Ca tot veni vorba de personaje, nu uitati de ele; povestea a fost doar un pretext sa cunoastem vietile acestor oameni si sa construim din ele o imagine a vietii in general. Din punctul asta de vedere, Lost mi se pare ca a decantat esenta vietii in deceniul 2001-2010, de la lupta prost inteleasa intre credinta si stiinta, la povara unei generatii care a zacut frustrata in umbra paterna si pana la obsesia contemporana de a gasi intelesuri si tipare in orice detaliu absolut neglijabil. Dincolo de asta, retineti si ca scenaristii au declarat ca scopul lor in finalul de serial nu este sa explice totul ca pe o problema de matematica, ci sa rezolve povestile personajelor, ceea ce, sincer, mi se pare ideal din punct de vedere artistic.

Dar destul comentariu, pentru asta vom avea timp si maine (dupa examen si episod :P). Pana atunci, va las cu doua liste, pe care va invit sa le completati voi. Pe de o parte, lista momentelor personale pe care le asociez cu Lost. Pe de alta, lista finalurilor de serial pe care le-am vazut de-a lungul timpului, cu note acordate subiectiv, bineinteles. Sa speram ca Lost o sa intre suficient de sus pe lista a doua.

Namaste si sa ne auzim maine cu bine 🙂 Sunteti bineveniti sa adaugati listelor mele. Listele, deci:

Amintiri cu Lost

??/10/2005 – Primul episod Lost pe TVR; reactia mea: „ce e porcaria asta?”

26/11/2005 – Primul episod pe care l-am vazut  a fost „Man of Science, Man of Faith”; rezumatul sezonului 1, citit pe wikipedia

02/12/2005 – M-am grabit sa ajung acasa dupa Balul bobocilor ca sa vad primul meu episod „live”, pe TVR; a fost „Raised by Another”, desi trebuia sa fie „Solitary”, dar TVRul a inversat ordinea

24/05/2006 – Primul meu final de sezon; toata teza la mate m-am gandit numai la Lost; cineva mi-a strigat pe coridorul Carabellei despre continutul uneia din ultimele scene: „I love you, Penny”

21/02/2007 – „Stranger in a Strange Land”, unanim considerat cel mai slab episod, m-a plictisit atat de tare incat nici pana azi nu l-am vazut pana la capat, singurul episod in situatia asta

22/05/2007 – Am citit pe net spoilere pentru finalul de sezon si pentru dezvaluirea socanta de acolo; totusi, „Through the Looking Glass”, difuzat a doua zi, ramane episodul meu preferat

??/08/2007 – Am vazut un episod din sezonul 3 („The Man from Tallahasee”) la Paris, cu Edy; fiind dublat in franceza, am incercat sa i-l traduc lui Edy, care, plictisit, a schimbat canalul; astfel, am ajuns sa vedem celebra scena cu masina de spalat

31/01/2008 – Pe fostul blog al maestrului Elbu, am scris primul live-blogging/articol despre un episod Lost: „The Beginning of the End”; au urmat polemici interminabile despre partida de obligatea dintre Hurley si Jack

28/02/2008 – „The Constant” este primit cu un „awwwww” colectiv; toata lumea, in afara de mine, zice ca e cel mai bun episod

??/05/2008 – Un razboi al intereselor se declanseaza cand eu si Edy nu ne putem hotari ce screenshot din Lost merita pus ca avatar la grupul „Copii, nu mancati gandaci”;

29/05/2008 – Dupa ce Edy a vazut patru sezoane in doua saptamani, ne-am uitat impreuna la finalul de sezon 4, o experienta foarte placuta si amuzanta, nu Edy? („Give Jack a hug!”)

25/07/2008 – Eu si Edy ne asumam identitatile a doua personaje din Lost pentru a scrie pe un blog

13/05/2009 – In ciuda tentativelor de spoiler din partea lui Dan, cativa din clasa vedem finalul de sezon 5 la scoala, pe iPod; singurul episod Lost vazut in timpul cursurilor

Imi pare sincer rau ca ieri m-am uitat la finalul de serial „Ashes to Ashes”, pentru ca a fost absolut perfect. Sincer, nu stiu cum ar fi putut sa il faca mai bun; a fost un episod excelent si un final ideal, suficient de subtil, si totusi suficient de explicit in rezolvarea misterelor si a povestii fiecarui personaj. Mi-e teama ca Lost nu se va putea ridica la nivelul asta… Oh well, iata toate finalurile de serial pe care le-am vazut:

Ashes to Ashes – „Series 3: Episode 8” – 21/05/2010 nota 10+

Blackadder (Goes Forth) – „Goodbyeee…” – 02/11/1989 nota 10+

Futurama-„The Devil’s Hands Are Idle Playthings”-10/08/2003 nota 10

Arrested Development-„Development Arrested”-10/02/2006 nota 10

The Office (UK) – „Christmas Special” – 26/12/2003 nota 10

Life on Mars – „Series 2: Episode 8” – 10/04/2007 nota 9+

Twin Peaks – „Beyond Life and Death” – 10/06/1991 nota 9+

The Thick of It – „Series 3: Episode 8” – 12/12/2009 nota 9

Extras – „Christmas Special” – 27/12/2007 nota 9

Flight of the Conchords – „Evicted” – 22/03/2009 nota 8+

Star Trek: TNG – „All Good Things…” – 23/05/1994 nota 8+

Veronica Mars – „The Bitch is Back” – 22/05/2007 nota 8

Angel – „Not Fade Away” -19/05/2004 nota 8

Buffy the Vampire Slayer – „Chosen” – 20/05/2003 nota 8

Battlestar Galactica – „Daybreak” – 20/03/2009 nota 7

The X-Files – „The Truth” – 19/05/2002 nota 6+

Seinfeld – „The Finale” – 14/05/1998 nota 5+

Anunțuri

12 Responses to The End is nigh

  1. miaunell spune:

    ok…locuiesc sub un bolovan pe fundu oceanului -_- whatcha gunna do about it?

    ah si ai uitat ultimu episod din prison break [-(

    vizionare placfuta diseara ^_^

  2. Babatz spune:

    prison break:X (ultimu episod merita un 10+)
    si abia astept ultimu episod din seara asta:D

  3. arpagic spune:

    Bafta maine la examen! Iti tin pumnii 🙂

  4. arpagic spune:

    Lost a fost amazing. Serios, mie mi-a placut si s-a incheiat asemanator dorintelor mele. A fost un ultim episod bunicel caruia ii dau nota 9+. Mai ca mi-a smuls o lacrima spre sfarsit. Vroiam initial sa scriu ceva despre asta… dar ma gandeam ca mai bine astept sa vad ce zice Maestrul Mihai insa el e inca sub vraja lostului 😀

  5. danwhatever spune:

    call me a retard… but, nu inteleg de ce Lost se termina cu scena de inceput a primului sezon… ei sunt parte a unui ciclu continuu si repetitiv sau ce? m-au pierdut rau cu duma asta. plus ca nici acum nu am reusit sa inteleg care a fost rostul sa ne arate vietile lor in realitatea aia alternativa. fucked up.

    • 2189km spune:

      Dan, dat fiind ca iti cunosc nivelul de discurs intelectual, as zice ca nu erai complet treaz cand l-ai vazut 😀

      scuze de gluma, acum pe bune, e foarte simplu:
      1) Nu s-a terminat cu *aceeasi* scena. S-a terminat cu o scena paralela, inversa, din motive artistice. Nu inseamna ceva anume, cred, poti sa interpretezi asa daca vrei dar nu cred ca asta era scopul. Pur si simplu, e frumos ca ultima scena o reflecta pe prima.
      2) Realitatea alternativa de fapt nu era o „realitate” si nu se intampla simultan – de fapt, timpul nici nu avea relevanta acolo. Ceea ce propune Lost e ca, in viata de apoi, oamenii ale caror vieti fizice au fost legate intr-un fel au tendinta sa graviteze inapoi spre comunitatea pe care au format-o pe Pamant. In spatiul asta post-moarte, caruia poti sa-i spui Purgatoriu daca vrei, dar nu are chiar rolul din catolocism, fiecare suflet s-a inconjurat de o fantezie. Scopul fanteziei personale este sa iti ofere sansa sa te mantuiesti, sa iti depasesti obstacolele din lumea reala, si sa te implinesti. De ex., Jack, care in lumea reala a avut probleme cu tatal sau, si-a imaginat ca are un fiu; asta e felul lui de a se spala de esecul relatiei cu tatal sau – trebuie sa treaca el insusi prin provocarile vietii de tata. Sau Sawyer – in lumea reala, el fusese traumatizat de intalnirea cu un criminal, ceea ce il facuse sa devina la randul lui infractor; in fantezie, in loc sa aleaga calea asta a razbunarii ieftine si egoiste, alege sa devina politist, invingand astfel trauma din copilarie. Asemenea li se intampla si celorlalti.
      De ce se strang toti la un loc? Pentru ca pur si simplu legaturile din lumea reala transced fizicul si devin spirituale: sufletele celor din avion tind sa graviteze unul spre celalalt, si atunci fanteziile lor impart un spatiu comun, incepand cu avionul si terminand cu LA-ul alternativ.
      La un moment dat, cand sufletele ajung sa se intalneasca si dupa ce ele s-au implinit spiritual, trec printr-o experienta metafizica, unde li se arata viata fizica pe care au trait-o si ajung in sfarsit sa constientizeze ca au murit (fizic).
      Iar, in final, tatal lui Jack („pastorul crestin”, nu?) ii aduna pe toti si le deschide poarta spre Rai.
      Simplu, nu?

      • danwhatever spune:

        😦 am luat in calcul si posibilitatea ca ei sa fie morti, dar nu asa as fi vrut sa se termine. anyway, multumesc de iluminare :))

  6. miaunell spune:

    check this out ^_^

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: