Avanpremiera: 2011 (update)

19 Februarie 2011

In ton cu depresia mea, iata o lista laconica si gri, dar care sper edifcatoare pe tema celor mai asteptate (din punctul meu de vedere) filme de anul asta.

O prefatez cu o recomandare foaaarte ferma: uitati-va la Inside Job. Asteptati sa apara. Trebuie sa il vedeti. Mi-ar fi rusine sa fiu student la ASE si sa nu il vad, sau profesor la ASE si sa nu il recomand.

Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

„You have to lift it up.”

25 Mai 2010

Lost – „The End” – 23/05/2010 – nota 10+

Stiinta. Stiinta iti descopera drumul care ti se asterne inainte. Doar stiinta te poate ajuta sa supravietuiesti. Insa ea poate doar sa iti arate Raul, nu sa il izgoneasca.

Credinta. Credinta te va duce pe drumuri intunecate. Credinta te va tari prin noroi si te va ridica la lumina, dar vei fi oricum prea orb sa iti dai seama pe moment unde esti. Insa numai credinta poate invinge Raul.

Credinta spune ca toate au un rost. Nu-i adevarat. Stiinta spune ca toate au un motiv. Nu-i adevarat. Adevarul e ca fara oricare din ele, ne lipseste un motiv, sau ne lipseste un rost. Fara oricare din ele, suntem la fel de orbi, la fel de creduli, la fel de eronati in drumul pe care pasim.

Fara ele, suntem

pierduti.

Stiu ca maine, sau peste o saptamana, sau peste un an, am sa ma gandesc ca nota data mai sus e mult prea ridicata. Insa cand stau sa ma gandesc ca Lost a sintetizat perfect (in viziunea mea) problema alegerii stiintei sau credintei, si cand stau sa ma gandesc ca mi-a pus in fata idei si povesti si personaje si mistere si glume si replici si ganduri si trimiteri si dragoste si ura si durere si fericire, si cand stau sa ma gandesc cat de mult mi-a placut drumul asta, pot spune cu mana pe inima: merita.

Mai multe, maine.

PS Vorbeam mai devreme de finalul Ashes to Ashes. Pe bune de nu au fost identice finalurile. Alte personaje, alt cadru, dar povestea si mesajul, aceleasi. Purgatoriul e rost de frumusete in arta, fie ca artistul e din secolul XIII sau XXI.

PPS Muzica aleasa pentru postarea asta este o suita de cantece compuse ca mesaj de adio de la niste artisti catre fanii lor, si catre ei insisi.


The End is nigh

23 Mai 2010

In cazul in care nu locuiti sub un bolovan pe fundul oceanului, stiti ca diseara este finalul Lost. Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc ca am urmarit serialul asta timp de aproape 5 ani (!), simt nevoia sa spun cateva vorbe, asa, de sfarsit de drum. Scuze, Edy, ca fur fata articolului tau despre Inter, dar…

In fine. In primul rand, tineti minte ca, oricat de bun/prost ar fi episodul de azi, Lost trebuie judecat ca un intreg. Bineinteles, finalul trebuie sa desavarseasca povestea, dar ea nu se reduce doar la „Vreau raspunsul la intrebarea X si vreau sa stiu ce s-a intamplat cu personajul Y.” Ca tot veni vorba de personaje, nu uitati de ele; povestea a fost doar un pretext sa cunoastem vietile acestor oameni si sa construim din ele o imagine a vietii in general. Din punctul asta de vedere, Lost mi se pare ca a decantat esenta vietii in deceniul 2001-2010, de la lupta prost inteleasa intre credinta si stiinta, la povara unei generatii care a zacut frustrata in umbra paterna si pana la obsesia contemporana de a gasi intelesuri si tipare in orice detaliu absolut neglijabil. Dincolo de asta, retineti si ca scenaristii au declarat ca scopul lor in finalul de serial nu este sa explice totul ca pe o problema de matematica, ci sa rezolve povestile personajelor, ceea ce, sincer, mi se pare ideal din punct de vedere artistic.

Dar destul comentariu, pentru asta vom avea timp si maine (dupa examen si episod :P). Pana atunci, va las cu doua liste, pe care va invit sa le completati voi. Pe de o parte, lista momentelor personale pe care le asociez cu Lost. Pe de alta, lista finalurilor de serial pe care le-am vazut de-a lungul timpului, cu note acordate subiectiv, bineinteles. Sa speram ca Lost o sa intre suficient de sus pe lista a doua.

Namaste si sa ne auzim maine cu bine 🙂 Sunteti bineveniti sa adaugati listelor mele. Listele, deci:

Citește restul acestei intrări »


Planeta Gropilor

27 Martie 2010

Titlul spune totul…


Cronicar dupa ureche: Exit through the Gift Shop

7 Martie 2010

cross-post de pe 2189km

Banksy was… he was… he was… he was… he IS… he is… he is like… like… like… I like him.

Thierry Guetta (aka Mr. Brainwash)

Nu pot sa neg ca am tinut in suflet speranta oarba ca Banksy o sa se strecoare in sala la premiera filmului sau (?) in orasul unde a crescut. Si, pana la urma, as putea sa ma laud ca am stat langa „el”: Dupa ce ultimul intarziat a intrat in sala arhiplina, directoarea cinematografului a zis ironic „Si acum ca a venit domnul Banksy, putem incepe…”, aratand la intamplare spre spatele salii. Intarziatul, care se asezase chiar langa mine (da, ultimul loc gol era langa mine :P), statea in picioare ca sa isi dea jos haina. Surprins de privirile tuturor celor care nu intelesesera gluma directoarei (sau poate care sperau ca mine), tipul si-a asumat rolul de Banksy si a facut cu mana, zambind. S-a asezat apoi pe scaun si mi-a zis: „Is this Jackass 3? Cause that’s what I paid to see!”

Citește restul acestei intrări »


Am c*cat steagul…

4 Februarie 2010

Misu sunt, si sunt speriat.

Romania, ti-era dor de pericolul permanent al razboiului nuclear? Ca doar nu l-ai mai simtit de 20 de ani.

Ei bine, liderii tai au solutia! Mai usor era sa scriem pe Casa Poporului „Iranienilor, va rugam, bombardati-ne!”.

Obsinuiti-va cu asta:

Apropo, astea sunt scene din cel mai socant si mai infricosator film pe care l-am vazut in viata mea: Threads. Credeti-ma, o sa va lase fara niciun chef de viata.


Nominalizarile, va rog!

2 Februarie 2010

Misu aici, si sunt fericit!

Tocmai s-au anuntat nominalizarile la Oscarurile de anul asta. Majoritatea sunt previzibile, dar au fost si cateva surprize foarte, foarte placute din punctul meu de vedere:

  • Cel mai bun film: A Serious Man si District 9!
  • Cel mai bun scenariu original: A Serious Man!
  • Cel mai bun scenariu adaptat: In the Loop! District 9!
  • Regie de imagine: Harry Potter 6! Avatar! (o performanta uluitoare dat fiind ca 90% din decoruri si personaje nu exista in realitate; camera inventata de James Cameron, un fel de aplicatie de realitate augmentata, chiar isi merita locul in istorie)
  • Efecte Speciale: Avatar, Star Trek si District 9 sunt alegerea perfecta!

Per total, deci, e o minune ca District 9 a strans 4 nominalizari, nici n-as fi sperat la atatea!

Mai ramane sa castige The Hurt Locker Best Picture si/sau Best Director, iar District 9 sau A Serious Man Best Original Screenplay si o sa ma imbat de fericire. Cu alcool adica!

Restul listei, aici.

Despre sansele filmelor la premii, insa, vom vorbi in curand…