Cronicar dupa ureche: A Serious Man

5 Decembrie 2009

cross-posted de pe 2189km

Dumnezeu e mare, fiindca Dumnezeu e in numere.

When the truth is found to be lies, and all the joy within you dies…

Cand ecranul s-a innegrit si cantecul-leitmotiv al filmului s-a facut auzit pentru a nu stiu cata oara, am simtit o dorinta puternica sa ma ridic in picioare si sa aplaud.

Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Episodul nostru cel de toate zilele

19 August 2009

Unii cu Liz Lemon, altii cu Veronica Mars, altii cu Thirteen, subsemnatul cu Sookie Stackhouse.

Primele 2 episoade sunt mai incete, dar dup-aia isi intra bine in ritm serialul.


Film ’99: Magnolia

13 August 2009

magnolia02

de Paul Thomas Anderson; SUA, color, 188min; scenariul Paul Thomas Anderson; cu Tom Cruise, Julianne Moore, Philip Seymour Hoffman, William H. Macy, John C. Reilly etc.

Un film este – sau ar trebui sa fie – mai degraba muzica decat poveste. Ar trebui sa fie o succesiune de stari si sentimente. Tema, ceea ce e dincolo de emotie, intelesul, toate acestea sunt ulterioare.

Stanley Kubrick

Neah, nu e un citat din Magnolia. Vreau sa incep articolele astea nu cu un citat din filmul cu pricina, ci cu unul care ma ajuta sa ii inteleg valoarea. Uite asa sunt eu – imi place sa trisez.

Citește restul acestei intrări »


Obiceiuri straine

21 Iulie 2009

Am vrea, eu si prietena mea, sa ne marturisim jena ca am asistat in seara asta oarecum impasibili la doua fenomene mai rar intalnite pe la noi.

Prin cartier, nu departe de blocul colegului de redactie Edy, am intalnit doua fetite pana in 10 ani care faceau ce numai in filmele americane am vazut: vindeau limonada. Isi scosesera „materialele” pe un taburet de lemn, afisasera o pancarta rudimentara pe care scria „Limonada – 50 de bani paharul” si imbiau trecatorii cu un slogan pe cat de simplu, pe atat de simpatic: „Va rugam, luati o limonada, e doar 50 de banuti.” Rusinati inexplicabil de gestul fetelor, am trecut de ele. Cand ne-am dumirit ca ar trebui sa incurajam astfel de initiative pitoresti si ne-am intors, era prea tarziu – fetitele isi strangeau „taraba”. Fara doar si poate, ne-am simtit amandoi cam stanjeniti.

Altundeva, mai exact langa Parcul Mitropoliei, am mai vazut o bucata de copilarie pe care nu o intalniseram decat la televizor: o masina de inghetata. Cu un design rotunjor si un zdringhi-zdringhi sonor foarte copilaros, masina (cu numar de UK, nota bene :P) te copleseste de nostalgie si pofta de inghetata. Dar, din nou, am ales sa ii intoarcem spatele…

In viitor, insa, promitem sa fim mai copii si va invitam si pe voi sa profitati de orice asemenea farama de copilarie netraita in tara asta.


Festivalul Babel: Piro-Teatru

2 Iunie 2009

Babel-21

Iunie ar trebui sa insemne pentru targovisteni mai mult decat furtuni, alegeri si (pentru unii) examene. Din 2007 incoace, oamenii de cultura de pe la noi fac gestul admirabil de a organiza un festival de teatru (si nu numai) cu adevarat original: Babel. Fara urma de indoiala, am sa repet ce am zis prima data cand am fost la un eveniment marca Babel: asta-i cel mai bun lucru care s-a intamplat vreodata in orasul asta. Si pentru ca se apropie (sper) editia de anul acesta, am sa va prezint in cateva articole ce inseamna fenomenul Babel, in speranta ca am sa va atrag sa veniti la festival. Merita.

Pentru inceput, am ales spectacolul care pentru mine ocupa un loc aparte: „jocurile cu flacari si artificii”, cum spune programul oficial sau, cum ii zic eu, „piro-teatru”.

Citește restul acestei intrări »


Cronicar dupa ureche: Star Trek

11 Mai 2009

photo_16_hires

Cred ca e de ajuns sa spun asta: filmul e foarte misto. Da, asta e cuvantul, „misto”. E un film de vara perfect, ca „Iron Man” anul trecut. Vi-l recomand din toata inima. Daca vreti sa stiti si de ce, clicky clicky mai jos.

Citește restul acestei intrări »


Cronicar dupa ureche: 21st Century Breakdown

11 Mai 2009

A fost o vreme in care vestea unui nou album Green Day m-ar fi trimis intr-o stare euforica. Chiar daca, asemenea mie, ati prins microbul cinismul in ultimii ani, nu aveti cum sa negati locul special pe care il poarta albumul American Idiot in sufletul generatiei noastre. Ce naiba, puteti sa puneti o suta de tineri de 18-19 ani sa asculte „Boulevard of Broken Dreams” sau „Holiday” sau „Wake Me Up When September Ends” sau „Jesus of Suburbia” etc etc si puteti fi siguri ca macar cincizeci dintre ei o sa cante in unison. E cu atat mai remarcabil faptul ca un album unitar si coerent (si nu orice album, ci chiar un rock-opera!) a reusit sa acapareze atentia unei generatii a placerii scurte si imediate, a shuffle-ului si a downloadului de pe hub.

Dar vremea a trecut. Intr-o lume post-Bush, ce ne mai poate oferi Green Day? Cam acelasi lucru, din cate se pare. 21st Century Breakdown, noul album Green Day, este, ca si predecesorul sau, o opera rock despre destinul unor tineri ce se simt nedreptatiti de lumea in care in traiesc. Doar ca, de data asta, baietii au incercat sa-si extinda orizonturile, atat muzical, cat si tematic, incercand, din cate vad aud, sa ne prezinte un soi de protest exhaustiv si coerent la adresa neajunsurilor secolului in care traim. Daca au reusit ramane de vazut.

Citește restul acestei intrări »